Writer Between Worlds

Soulful writing about humans and places

Category: Cultură

  • Întrebare-ntrebătoare

    sub un acoperiş oblic-oblic,     încins de soare, plânge un bebeluş:  un suflet de al meu geamăn geme – şi el, ca şi mine –  de pierderea paradisului.  deasupra, cerul altădată opac şi lăptos este orbitor. îl străpunge numai zbierătul copiilor.  pe o termică caldă cioara dă ocol. veveriţele se îndoapă iar toporaşii mov…

    Read more: Întrebare-ntrebătoare
  • Tren de noapte

    în cușeta aceasta călătoresc singură prin întuneric. câteva cărți, o fotografie și sufletul meu ce se bălăbăne ca un bec chior și galben atârnat de pe tavanul decrepit, stând să se desprindă la fiecare curbă, smucitură, și să îmi cadă în cap. bancheta e din vinilin de proastă calitate, tăiat cu lama. (se vede că…

    Read more: Tren de noapte
  • Livrăm ştiri, livrăm sicrie…

    Inevitabilul s-a întâmplat. Într-un parc din Bucureşti, capitală europeană, o haită de câini vagabonzi a ucis un copil de 4 ani în câteva minute, mutilându-l cu sute de muşcături. Asta în timp ce, de 20 de ani, noi ne emoţionăm lacrimogen de dragul unor patrupede deja profund sălbăticite, cine ştie cât de bolnave şi cât…

    Read more: Livrăm ştiri, livrăm sicrie…
  • Valea Cernei – Băile Herculane

    Comori naturale româneşti ce merită salvate Lanţurile muntoase dimprejur s-au împodobit cu un verde-neon pe fondul de safir al boltei de deasupra, şi creste nude, de carst, se iţesc din loc în loc, prin vălul subţire al ameninţării de ploaie. Vaporii nordici, înalţi, sunt pătaţi cu un mov spălăcit. Crestele exercită o atracţie indescriptibilă, căreia…

    Read more: Valea Cernei – Băile Herculane
  • Modestia lui “acasă”

    Inevitabil, povestesc mult cu oameni de vârsta a treia. În cartierul în care locuiesc, din Munchen, ei par a fi majoritari. Iar în blocul nostru sowieso. Plus că au mai mult timp de discuţii. Eu le mai povestesc despre noi, despre copii, despre România, iar ei îmi spun, aproape tot inevitabil “Da, şi noi aici trebuie…

    Read more: Modestia lui “acasă”
  • Visul imposibil

    nu poţi să scrii când eşti fericit. poţi doar să fii. deplin, complet, o eşti. ca un sătul, aşezi mâinile pe burtă şi priveşti. nu ai gânduri. mulţumirea te amuţeşte. nu mai poţi crea. te creezi doar pe tine. cu fiecare vis împlinit îmi rămâne un vis mai puţin de visat. (nu te poţi întoarce…

    Read more: Visul imposibil
  • De Paşti

    De răstignit Îl răstignim în fiecare an. Întrebare: din Înviere, mai trăim ceva?… „dezmembrăm Chrişti pentru vânzare”, se spune la tarabă tabla e ruginită şi scârţâie pictată frumos. „en gros sau la bucată!”, strigă neguţătorii de patimi în gura mare. „o coastă, doamnă, un femur splendid domnule, o alegere excelentă, nu e zdrobit, ar face…

    Read more: De Paşti
  • Diavolul primăverii

    diavolul primăverii mi se insinuase în trompa lui Eustache era roz, ca florile de cireş, şi-şi susura mieros veninul ademenindu-mă-n iarbă.   tu erai departe, erai departe, erai departe…   începuseră s-o facă şi păsările – încă din zori. pisica cea grasă se încolăcise în frunzele uscate de astă toamnă, sub un nuc, şi torcea…

    Read more: Diavolul primăverii
  • Habemus Papam

    Un pescăruş se aşează pe hornul de cupru care străpunge acoperişul Capelei Sixtine şi nu se mai dă dus. A trecut vreo oră de când mă uit. Se lasă bezna. Piaţa San Pietro e aproape plină, tensiunea devine apăsătoare. În fine, fum. Negru, pe fundal negru. Apoi alb, din ce în ce mai alb. Comentatorii…

    Read more: Habemus Papam
  • Lisabona în 24 de ore

    Căpitanul tace mâlc iar noi survolăm smucit prin balcoanele oamenilor. Atât de jos mi se pare că zburăm deasupra acestor coline îmbrăcate într-un zig-zag de case, blocuri şi cupole de biserici. – Nu vă supăraţi, cunoaşteţi oraşul?, îl întreb pe pasagerul din faţa mea, pe care îl surprinsesem indicând vecinilor de scaun ceva pe o…

    Read more: Lisabona în 24 de ore
  • Ursul de aur al Berlinalei

    Pentru filmul lui Calin Peter Netzer, “Pozitia copilului”. Criticile au fost elogioase, se vorbeste despre o capodopera. A vazut cineva filmul acesta? O noua reusita a cinema-ului romanesc, cand toata lumea se repezise sa ne considere doar niste smecherasi macelari de cai. Ma bucur pentru asemenea momente. Dupa cum m-am bucurat si cand pe euro-news…

    Read more: Ursul de aur al Berlinalei
  • Când raiul se pogoară

                      Ninsoare de început de lume la Mânăstirea Suceviţa. Uneori nu e nevoie de scară ca să ajungi la cer… coboară el la tine. Copyright Andreea Sepi & Armand Csordas.

    Read more: Când raiul se pogoară