ROMÂNĂ – Page 32 – Writer Between Worlds

Vedere de noapte

cu ochii tăi m-ai văzut aşa cum eram în realitate: schematică, ca o radiografie – oase plutind în derivă pe o pâclă de înserare. ţesuturi au început să-mi crească după aceea. pe atunci nu aveam încă trei dimensiuni. tu, Omul, (poate singurul) mi-ai zis: „mergi şi tu înainte la Betezda şi stai liniştită.…
Read more: Vedere de noapte
Toamna (remember 2003)

E toamnă. E de ajuns să spun atât. E toamnă, lumina bate oblic, iar eu mă scufund într-o plăcută astenie bordo. Totul e blând toamna. Soarele, bruma, vântul, culorile. Fiindcă am abonament integral pe reţeaua de autobuze şi fiindcă, Slavă Domnului, în ziua asta providenţială nu am altceva de făcut, am decis să mă plimb…
Read more: Toamna (remember 2003)
Dor de bunici

Copil fiind, creşti cu credinţa fermă că părinţii şi bunicii sunt eterni. Ei sunt un fel de eroi mitici atotputernici şi atotştiutori, coborâţi pe pământ ca să îţi poarte ţie de grijă şi să graviteze în jurul tău. Lor nu li se poate întâmpla nimic, ei vor fi tot timpul acolo, tot timpul la fel,…
Read more: Dor de bunici
Adio, România!

Nu îmi mai înţeleg ţara. Când despre politică nu se mai poate glumi, când totul se discută din tranşee, la modul absolutisto-fundamentalist “dacă nu eşti cu noi eşti împotriva noastră”, sau, mai recent, “dacă nu eşti cu noi, eşti gunoi”, când până şi proprii părinţi răcnesc cu brutalitate la tine şi te jignesc pentru că,…
Read more: Adio, România!
P.S. la criza Euro

Din păcate, criza asta care riscă să se perpetueze la infinit în UE nu are numai consecinţe de ordin economic. Din păcate, chiar şi politicienii europeni suferă de miopie şi de “micime” a viziunilor. Ei (şi întreg Vestul Europei) s-au concentrat numai asupra limitării efectelor economice ale crizei, s-au dedicat numai aspectelor materiale, de ordin…
Read more: P.S. la criza Euro
Vara

Venise. Prin fereastră, am văzut-o răbufnind cu furie, ca o ceartă urâtă prea mult timp aplanată. Apoi a izbit cu pumnul în ţiglele mansardei şi a trezit în mine o sută de mii de evuri înţepenite. Se năpusteau acum la suprafaţă pocnind bârne cu temerile lor primitive, nesavante. Când i-am auzit, în fine, şuieratul sub…
Read more: Vara
Românul e expert.

Chiar aşa. Românul e expert. Punct. El e expert la toate, de la fotbal la politică la agricultură, bate câmpii cu graţie şi o ia vertiginos pe arătură cum i se oferă ocazia. Dar mai nou, în ton cu vremurile, românul e expert în marketing. M-a pus ăla cu coarne şi codiţă neagră la spate…
Read more: Românul e expert.
La muncă, oameni!

Ca să continuăm țanțoș în vena post-ului anterior, iată cum ni se conturează convingerea că un singur lucru e inepuizabil pe lumea asta, și ăla e prostia. O prietenă aflată în căutare de joburi îmi furnizează mai multe exemple de sorginte corporatistă: de la secretara căreia i se cer toate aptitudinile din lume, avertizată că…
Read more: La muncă, oameni!
Of of of și vai vai vai…

Urăsc să fiu căinată! Sprâncenele se coboară spre tâmple și se țuguie în mijlocul frunții, vocea trece în registrul plângăcios și prefăcut-grijuliu… cunoașteți stilul? Dom’le, nu-l suport. Ca orice om, am nevoie și mă bucur de empatia (sinceră!) a celorlalți, dar căinarea nu-i empatie. La naiba, nu îmi place să fiu victimă. Nu mi se…
Read more: Of of of și vai vai vai…
Tipa cu constituţie solidă

Bavaria. La ea mă refer. Şi nu vă gândiţi acuma la Schweinshaxn, Knödel und Co. Nici la Obazda. Nici la tocana de căprioară, nici la gemul de Preiselbeere. Nici la îngheţata-cremă de gris cu lapte, asortată cu compot cald de cireşe. Despre astea vorbim altădată. (Deşi, având în vedere că e post, taman acolo îmi…
Read more: Tipa cu constituţie solidă
Gloriosul sentiment al maternității

Scriu de pe budă. Aici m-am refugiat ca să am o clipă de liniște. Fiu-miu ăl mare vânează dragoni prin casă iar pe aia mică am culcat-o, dar tot o mai aud prin perete. Îi ies dinții. Trebuia să mă ascund. Am mințit că-mi vine pișu și m-am încuiat frumușel în baie. Da, domnilor, de…
Read more: Gloriosul sentiment al maternității
Veşti bune! (ştiam eu…)

Veşti bune dinspre raionul de psihiatrie: fiecare om poate fi fericit. Nu e nevoie să ne aplicăm vreun plasture cu opiacee sau să mutăm munţii din loc. Un simplu zâmbet, chiar şi nejustificat, does the job. Şi apoi, să nu uităm ciocolata. Acea cascadă catifelată de endorfine. Specialiştii Clinicii Universitare de Psihiatrie din Ulm (Germania,…
Read more: Veşti bune! (ştiam eu…)

Category: ROMÂNĂ