Writer Between Worlds

Soulful writing about humans and places

Category: Cultură

  • The Racket

    poetry, philosophy, society

    Read more: The Racket
  • River Revival

    Trying to stay in shape during social distancing. A river, a grove, a few less trodden paths on a sun-flooded morning. Glimpses of real beauty. And a little piece of heaven. Copyright A. Sepi 2020. All rights reserved  

    Read more: River Revival
  • Hold them in your hands

    Dear friends, My poems have now become a thing. A something you can buy and hold in your hands. You can turn them into paper airplanes and give my words wings, you can write comfort food recipes on their back, or you can put them on your bookshelf for the benefit of generations to come…

    Read more: Hold them in your hands
  • Behold the searing wind*

    It is upon us. Its blistering tongues lurk behind the levee, They pounce like savage beasts Mercilessly they wheeze Blowing the tumbleweeds against my doorstep.   A goodbye kiss, crackling dry. Deserted yards, howling.   The yellow earth swelling and swirling, It is in my eyes, my nostrils, my teeth. Every time I spit, I…

    Read more: Behold the searing wind*
  • Ninge în Rosenheim

    Cartierul e împăturit într-o tăcere mare, albă, stranie; se afundă în înserare până la genunchi. Lumea a devenit improbabilă, fără margini: prospețimea imaculată a zăpezii – și restul. Copacii sunt gheme încâlcite de bumbac alb, din cer se deșiră în tihnă pânzeturi orbitoare și reci. Cărări tăiate mai adineaori în pântecul feciorelnic al iernii, ninsoarea…

    Read more: Ninge în Rosenheim
  • The Darkest Hour

    “În vremurile aspre și triste, oamenii liberi pot să se consoleze întotdeauna cu lecția de bază a istoriei, și anume că tiraniile nu pot dăinui decât printre neamurile slugarnice.” Winston Churchill, în Humes, J.C. – Vorbele de duh ale lui Winston Churchill, ed. Humanitas, București, 2008.    

    Read more: The Darkest Hour
  • Amiaza pe strada Rotbuchen

    Privesc peretele bătrân invadat de iederă roșie ca de fierbințeala jenată a unei iubiri posesive, geloase, târzii.   (Săgeata unei nostalgii, pogorâtă din senin în coșul pieptului, tulbură apa în care pluteau, inerte, cuvintele.)   Nemișcată, clădirea mă fixează cu ochii ei dreptunghiulari, muți, din sticlă.   Vântul mușcă din blana aprinsă de pe obrazul casei. Pomeții bărboși, frământați de…

    Read more: Amiaza pe strada Rotbuchen
  • Despre viața împlinită (The Stoics revisited)

    “Se întâmplă un lucru curios atunci când cei deprinși cu o viață luxoasă ajung să fie greu de mulțumit. În loc să deplângă pierderea capacității de a se bucura de lucrurile simple, aceștia se mândresc cu handicapul nou dobândit, din cauza căruia nu mai pot fi satisfăcuți decât de <<ce e mai bun>>.” W.B. Irvine,…

    Read more: Despre viața împlinită (The Stoics revisited)
  • Despre minciună – post-truth, fake news și alte eufemisme

    “Desigur, toată lumea are dreptul la propriile opinii. Dar nu și la propriile fapte (facts). (…) Cea mai bună apărare împotriva escrocilor, cea mai de încredere, este ca fiecare din noi să gândească critic. Nu am reușit să ne învățăm copiii să lupte cu tendința evolutivă de a cădea pradă credulității. Suntem o specie socială…

    Read more: Despre minciună – post-truth, fake news și alte eufemisme
  • Thought of the day

    “Sufletul omului se aruncă în dezordine pe sine însuși mai cu seamă când devine, atât cât stă în puterea lui, un abces și, ca să zic așa, o excrescență a lumii; a-și arăta nemulțumirea față de unul din evenimentele care au loc înseamnă o distanțare de natură, în care sunt conținute ca părți toate naturile…

    Read more: Thought of the day
  • Thought of the day

    “Te lași influențat de impresiile care vin din afară? Oferă-ți un răgaz pentru a învăța ceva bun și încetează să te mai lași purtat de colo-colo. Trebuie să te ferești totuși de o altă rătăcire: căci proști sunt cei care, chiar datorită acțiunilor lor, sunt obosiți de viață și cei care nu au niciun scop…

    Read more: Thought of the day
  • La baltă

    Fierbințeala se scurge peste câmpuri ca șerpii. Soarele făcut măciucă lovește în moalele capului, pielea se încinge, carotida pulsează ritmic. Pe luciul apei, pluta undiței nu mișcă. Vara, feroce, a desenat largi crăpături în sol, cicatricile arsurii. Doar mușuroaiele de cârtițe par jilave, dar aparențele înșală:  copiii ridică bucăți împietrite de pământ și aruncă cu…

    Read more: La baltă