Ca să parafrazez un binecunoscut gânditor, înclin să cred că numai două lucruri se găsesc în cantitate nelimitată pe lumea asta: prostia (în general) şi ciorapii (cei murdari, ai bărbaţilor, în special).
Experienţa mă face să cuget că simpla spălare, sortare pe perechi, întindere pe sârme, împachetare post-uscare şi aşezare în sertare a şosetelor consorţilor noştri ar merita o meserie separată şi bine plătită, în genul “preparator învelitori tălpoaie” sau “manager ştrimfi”.
Se oferă cineva?

Sursă foto: Pixabay.
P.S. Asta în cazul în care nu renunţăm complet la spălatul şosetelor şi ajungem ca în bancul ăla: stadiul 1 – se lipesc de perete; stadiul 2 – se înfig în uşă; stadiul 3 – le punem şireturi… 🙂