…şi de meditaţie. 🙂
Azi dimineaţă o lăsasem pe fiica mea de 3 ani jumate în cameră cu un snop de haine, să se îmbrace.
Revin după 5-10 minute ca s-o găsesc perorând ceva neinteligibil pe Germană, cu ciorapii lungi doar pe jumătate traşi, picioarele bălăbănind pe marginea patului şi mâinile desenând febril în aer cu gesturi rotunde.
O ridic în picioare ca s-o ajut, la care ea, oţărâtă:
– Heeei, mama, de ce îmi strici curcubeul?
andreeasepi.com 