numai în România poţi observa
un burlan care curge în sus.
împroşcând, ca o arteziană, jeturi de apă pe peretele
unei grădiniţe.
cerul s-a îngroşat brusc a smoală, şi-a-nvolburat bojocii şi apoi s-a crăpat
în două electric, cu un fulger. tună.
i s-a rupt apa. contracţiile au intrat în faza de expulzie.
arborii se contorsionează dureros. negrul e apocaliptic.
iată, se naşte. se naşte ceva.
plouă în perdele, cad una după alta cortine de ploaie pe spectacolul de forţă al tăriilor
burlanele galgaie.
doar acela, la o imbinătură, ejaculează cu frenezie
în sus.
pe străzi, în curând, un înot diluvic ce roteşte turbat în vârtejuri trompetele angelice ale florilor
portocalii,
ace uscate de brad,
frunze, noroi.
rafalele mişcă maşini, le fac invizibile.
o flegmă dusă de ape se îneacă cu disperare anonimă.
căldură de păduri tropicale, sufocare stinsă un pic la fereastra mea.
regenerare.
o, cum duruie depărtarea! cine poate traduce glasul acesta?
e Ilie, spun unii. unii aud pe Dumnezeu. Dumnezeu a trecut pe aici.
God is still in da house.
(o, da, e feroce!)
de s-ar spăla atât de uşor păcatele lumii precum
urmele de ADN de pe trotuar.
3 responses to “August. Furtuna”
Andreea… Sa nu te oprești din scris! Iti multumesc!
Rebeca
LikeLike
Iti multumesc si eu – pentru apreciere si pentru ca ma citesti!
LikeLike
Te citesc mereu… Comentez in suflet, mai puțin in scris… De fapt, ieri am comentat prima data… M-au impresionat imaginile, culorile, zgomotele, mirosul, emoția cuvintelor tale… Iubesc metaforele, iar tu le culegi si le împletesti parca pe toate, mănunchi.. Cand eram mica, mica, il citeam cu drag pe Ionel Teodoreanu… Am crescut cu ” la Medeleni”… Pentru mine, el este tatăl metaforelor si al comparațiilor de stil… Te îmbrățișezi cu drag.. Ah, sa nu uit! Tu scrii poezii si cand fotografiezi: lumina din plin, iti doresc! Ți-o spune un fotograf!
LikeLike