Writer Between Worlds

numai în România poţi observa

un burlan care curge în sus.

împroşcând, ca o arteziană, jeturi de apă pe peretele

unei grădiniţe.

cerul s-a îngroşat brusc a smoală, şi-a-nvolburat bojocii şi apoi s-a crăpat

în două electric, cu un fulger. tună.

i s-a rupt apa. contracţiile au intrat în faza de expulzie.

arborii se contorsionează dureros. negrul e apocaliptic.

iată, se naşte. se naşte ceva.

plouă în perdele, cad una după alta cortine de ploaie pe spectacolul de forţă al tăriilor

burlanele galgaie.

doar acela, la o imbinătură, ejaculează cu frenezie

în sus.

pe străzi, în curând, un înot diluvic ce roteşte turbat în vârtejuri trompetele angelice ale florilor

portocalii,

ace uscate de brad,

frunze, noroi.

rafalele mişcă maşini, le fac invizibile.

o flegmă dusă de ape se îneacă cu disperare anonimă.

căldură de păduri tropicale, sufocare stinsă un pic la fereastra mea.

regenerare.

o, cum duruie depărtarea! cine poate traduce glasul acesta?

e Ilie, spun unii. unii aud pe Dumnezeu. Dumnezeu a trecut pe aici.

God is still in da house.

(o, da, e feroce!)

de s-ar spăla atât de uşor păcatele lumii precum

urmele de ADN de pe trotuar.