Chiar aşa. Românul e expert. Punct. El e expert la toate, de la fotbal la politică la agricultură, bate câmpii cu graţie şi o ia vertiginos pe arătură cum i se oferă ocazia. Dar mai nou, în ton cu vremurile, românul e expert în marketing.
M-a pus ăla cu coarne şi codiţă neagră la spate să accept transcrierea şi codificarea unei cercetări de marketing efectuate online de o mare companie germană în România. Ce-a ieşit e o comedie de zile mari.
Una la mână, NICI UNUL, dar NICI UNUL din cei aproape 300 de respondenţi nu a oferit măcar un minim de background demografic referitor la ilustra sa persoană (se solicita doar nivelul de şcolarizare şi starea civilă), pentru a putea valoriza intr-un fel rezultatele (profiling – segmentare). Ok, îmi iese că lumii îi place/nu-i place brandul meu. Dar dacă lumea aia nu e deloc publicul meu ţintă???? Brusc, românii sunt foooooarte circumspecţi. Toată lumea te vede pe Facebook şi ce faci în baie, dar aici să nu divulgi nici măcar un grăunte de informaţie utilă. Ştii, de fapt, sondajul e făcut de SECU să vadă dacă eşti tu “logodită” (cum a răspuns una) sau iubeşti liber…
Doi, gândirea analitică e noţiune vagă pe plai. “Ce anume v-a atras la brandul X?” Neamţul cel tacticos şi temeinic oferă categorii clare, disjuncte: fontul, culoarea, lizibilitatea, originalitatea, aspectul prietenos, uşor de reţinut, faptul că inspiră diverse atribute, etc. Ca să ştie omul, punctual, ce să păstreze şi ce să schimbe. Românul gândeşte doar în categorii generice şi glăsuieşte, doxat, astfel: “Îmi place cum arată”. Aha. Totul clar. Sau: “faceţi albastrul ca nuanţa x-ului din dreapta ecranului.” ooookay. Şi de unde să ştiu eu ce fel de albastru are x-ul tău de pe ecran??? Mai deschis? Mai închis???? O culoare mai subiectivă şi mai imposibil de duplicat n-ai găsit?!
Trei. Românul pare absolut, dar absolut incapabil de a respecta cele mai simple reguli şi instrucţiuni. Asta în cazul în care nu e doar puturos şi clicăie şi el acolo să treacă timpul şi să încaseze nişte credite. La rubrica la care i se cer aspectele pozitive, el bagă criticile şi sugestiile de îmbunătăţire, la critici tastează ofticat: “v-am mai răspuns la întrebarea asta undeva înainte”, “e o nesimţire să trebuiască să răspund la aceleaşi întrebări de 3 ori la rând” (păi dacă îs trei variante de brand, ce te aştepţi???) iar la sugestii de ameliorare lasă gol. Dacă nu lasă gol, atunci îşi dă măsura întregii lui competenţe: “e frumos aşa, dar pentru că se adresează masei (ştie el sigur, de nişe n-a auzit), atunci ar trebui ceva mai simplu”. Ce naiba, masele e proaste, noroc că sunt io dăştept.
Nu înţeleg. Chiar nu înţeleg. Suferim cu toţii de un asemenea complex al astralei noastre importanţe încât chiar credem că cineva va lua la puricat INDIVIDUAL răspunsurile noastre, le va nota conştiincios cu creionul pe hârtie şi poate o să ne mai dea şi telefon după aceea ca să ne întrebe cum exact să aplice gândul ăla genial al nostru atât de prost exprimat? Sau suntem pur şi simplu diletanţi la modul incorigibil? Oameni buni, chestionarele astea se evaluează matematic, se codifică, se convertesc, se sintetizează statistic – şi cu asta basta. Chiar crede fiecare că numai el participă şi că pentru opinia lui se dă lumea peste cap scotocind înainte şi înapoi prin matricea de linii şi coloane? N-ai răspuns la obiect, salut, ţi se acordă codul pentru “nicio informaţie” şi ai pierdut ocazia să îţi spui părerea. Dacă vrei să-ţi ia cineva părerea în calcul, trebuie SĂ O SPUI ÎN CONTEXTUL ADECVAT. La fel se întâmplă şi în societatea civilă, şi în familie, şi în politică, peste tot. Noi boscorodim ce, cum şi când ne vine la gură, rezultatul final fiind, evident, nul.
În orice caz, naivitatea înduioşătoare a tipei de mai jos (ca să nu zic lipsa crasă de realism ) rămâne de departe preferata mea din tot proiectul acesta intercultural ratat.
“Am explicat intr-unul dintre raspunsurile mele ce si cum. Daca doriti aveti adresa mea de email, o las inca o data ” xxxxxxxx@ xxxxx.com” si ma pot ocupa de logo-ul dumneavoastra daca doriti. Cu ceva idei, etc.”
Încă una convinsă de măreaţa ei expertiză. Are copyright-ul garantat.
andreeasepi.com 